Eseuri Despre Mine

Simt nevoia acută de a vorbi de a mă ascultă cineva eram foarte activ în ceea ce privește acest dialog, evident nu acela de a vorbi mult și prost. Este vorba de acel dialog direct cu sufletul tău care îți aduce acea chemare divină de a te etala în această lume a sufletelor pierdute. Când simți asta este musai să o faci, nu amâna dialogul interior cu Sinele Superior, acesta îți va călăuzi direcția inimii tale fără acel raționament mintal care te bagă doar din problema în problemă producând o cascadă mică iar dacă nu știi a te opri la timp devine o Niagara de probleme. Atunci când sufletul tău îți dictează că mediul din care faci parte, este unul toxic, analizează foarte bine totul, deoarece mediul împreună cu tot ceea ce-i aparține lui este devoratorul sau făuritorul viselor tale sau gândurilor tale. Dacă acel dialog cu sufletul tău îți transmite prin semnele cerute să părăsești mediul apoi nu îți rămâne nimic de făcut decât să o iei de la zero. Când totul nu se leagă, când totul devine

Despre războiul dintre conștient și subconștient... -Mă simt aiurea? -În ce sens, este aiurea, acest simț? -Habar nu am, să îl pot defini, este ca un gol în interiorul eu-lui meu, o stare pur și simplu de nesiguranță, nu mai găsesc conexiunea theta, îmi trec prin suflet tot felul de frici, acea stare de neliniște care este mereu în bătălie cu fricile subconștientului meu, simt că nu sunt conectat fiindcă sunt debusolat iar asta îmi face rău. -Care sunt aceste frici? -Sunt cele care îmi răsună încă din adolescență și copilărie, însă cea mai potrivnică în acest moment dintre toate, este asta: că nu voi face nimic în viața mea, este atât de puternic înrădăcinată în subconștientul meu, încât mereu mă înfrânge, de aici și stresul asupra mea, m-am îngrășat, sunt lipsit de viață, sunt în picaj... -Și nu se observă? -Kilogramele în plus...haa haa haa... ăstea în primul rând, bine nu sunt multe, o abatere de 3 kilograme față de standardul meu acceptat de sănătate, dar na și sărb